Dieta cetogenă a devenit tot mai populară în ultimii ani, datorită rezultatelor terapeutice favorabile. Aceasta este o dietă săracă în carbohidrați, bogată ȋn grăsimi și cu conținut minim de proteine care mimează statusul de post. Dieta se bazează pe capacitatea creierului de a obține minim 30-60% din energie ȋn cursul postului din corpii cetonici serici. Reducerea drastică a aportului de carbohidrați, induce organismului o stare metabolică, numită cetoză. Astfel, aflat în această stare, organismul devine mai eficient în arderea grăsimilor pentru obținerea energiei.
Ȋn mod normal, inițierea dietei se face după 24 – 48 ore de post, după ce pacientul este ȋn cetoză, evidenţiată prin prezenţa corpilor cetonici. Se recomandă ca dieta cetogenă să fie iniţiată ȋn spital pentru a monitoriza reacţiile adverse, complicaţiile tratamentului, dar şi pentru a ajusta tratamentul medicamentos. Pacientul trebuie să respecte dieta cel puţin 2 luni pentru a vedea dacă este eficientă.
Rolurile terapeutice ale dietei cetogene
Indicațiile terapeutice pentru această dietă sunt bolile neurologice, cum ar fi epilepsia, deoarece are efect anticonvulsivant în crizele epileptice și reduce excitabilitatea neuronală datorită corpilor cetonici. Este recomandată la toate vȃrstele, dar s-a dovedit a fi eficientă mai ales la sugari.
Dieta cetogenă poate determina și reducerea greutății, însă unele studii susțin că reducerea în greutate este consecința reducerii aportului caloric, datorită creșterii sațietății prin folosirea proteinelor.
Efecte adverse ale dietei cetogene
pe termen scurt:
-deshidratare
-hipoglicemie
-acidoză
-vărsături
-diaree / constipație
-scăderea apetitului
pe termen lung:
-ȋntȃrzierea creșterii
-osteopenie
-hipertrigliceridemie
-calcului renali
-iritabilitate
-susceptibilitate mai crescută la infecții.
-pancreatită acută
-anemie
-hepatotoxicitate
Alimentele interzise în dieta cetogenă
Se exclud alimentele bogate în carbohidrați:
-zahărul
– cereale și derivate
-cartofi
-fructe cu conținut mare de carbohidrați (mere, pere, banane, pepene, curmale, smochine, stafide, fructe uscate etc.).
– alimente procesate care pot conține amidon sau alte surse de carbohidrați, aditivi de tip monoglutamat, uleiuri rafinate, margarină.
– laptele dulce, lactatele de vacă și brânzeturile fermentate
Alimentele permise în dieta cetogenă
– nuca de cocos, avocado, măsline, nuci, semințe de cânepă, semințe de susan, semințe de in, alune de pădure, nuci de brazilia.
-peștele oceanic este indicat să fie sălbatic (pescuit), nu de crescătorie: macrou, sardine, somon, hering, ton, ficat de cod, icre, fructe de mare
-ouă (gălbenușul), ficat
– produsele grase din lapte de capră și oaie
– frunzele verzi (spanac, rucola, pătrunjel, mărar, leuștean, tulpini de țelină, salată verde, varză, ștevie, măcriș, leurdă, untișor etc.)
-alte părți ale plantelor, cu conținut foarte scăzut de carbohidrați (castraveți, dovlecei, fasole păstăi, broccoli, conopidă, andive, sparanghel)
Dieta cetogenă nu este un stil de viață, însă poate fi recomandată ca o îmbunătățire a modului de alimentație, luând în considerare că se renunță la alimentele procesate, semipreparate, de tip “junk food”, dulciurile rafinate sau cele conținut crescut de zahăr. Acestă dietă este privită ca un tratament non-farmacologic, are indicații și contraindicații, precum și efecte adverse, prin urmare se va realiza strict cu echipa medicală.