Primii ani de viață sunt fundamentali pentru dezvoltarea limbajului la copii. Această perioadă marchează o etapă de învățare accelerată și diversificată, unde micuții își dezvoltă abilitățile de comunicare și își construiesc vocabularul. Unii micuți încep să comunice devreme, în timp ce alții își iau mai mult timp, provocând interesul specialiștilor și al părinților.
În căutarea răspunsurilor, Elika Bergelson de la Universitatea Harvard și o echipă de psihologi din întreaga lume au realizat un studiu pentru a descoperi factorii care determină aceste diferențe. Analizând comportamentul a 1.001 de copii sub vârsta de patru ani, cercetătorii au obținut rezultate neașteptate: nu s-a identificat o corelație directă între numărul de vocalizări ale copilului și factori precum genul, statutul socio-economic sau expunerea la mai multe limbi, scrie sanoteca.md.
Studiul, publicat pe Proceedings of the National Academy of Sciences, a evidențiat că secretul dezvoltării timpurii a limbajului nu constă în cantitatea de comunicare, ci în calitatea interacțiunilor. Copiii care sunt implicați activ în conversații sunt cei care beneficiază de un mediu bogat în dialoguri cu adulții, indiferent de alte variabile sociale sau economice.
Prin utilizarea tehnologiilor avansate, cum ar fi microfoanele purtabile și algoritmii de învățare automată pentru analiza datelor, acest studiu a reușit să măsoare cu precizie cât de mult comunică copiii în funcție de expunerea lor la limbajul adulților. Concluzia sa este clară: pentru fiecare 100 de cuvinte spuse de un adult, copilul produce în medie 27 de vocalizări în plus, un efect care devine tot mai pronunțat pe măsură ce copilul crește.
Analiza înregistrărilor a fost finalizată cu ajutorul învățării automate. Bergelson a numit-o o abordare „grosieră” pentru studierea subiectului.
„Este estimarea algoritmului cu privire la cât de mult vorbește copilul sau cât de multă vorbire percepe”, a spus ea pentru The Harvard Gazzete. „Dar cred că este o abordare complementară la ceea ce altfel ar fi o muncă de lungă durată și limitată în eșantionare.”
Rezultatele arată că principalii predictori ai dezvoltării limbajului la nivel global sunt vârsta, factori clinici precum prematuritatea sau dislexia, deasemenea cât de multă interacțiune verbală primesc copiii din mediul lor înconjurător.
Cuprinzând 12 țări și 43 de limbi, cercetarea subliniază universalitatea acestui fenomen, arătând că baza dezvoltării limbajului este consistentă în diverse culturi și comunități. Această descoperire subliniază importanța angajamentului verbal constant al părinților și îngrijitorilor, indiferent de contextul geografic sau cultural.
Alte studii confirmă aceste constatări, evidențiind că răspunsurile rapide și implicarea în conversații cu copiii, chiar și în fazele timpurii ale copilăriei, pot accelera progresul în dezvoltarea limbajului. Cercetări publicate în reviste de prestigiu, precum „Journal of Child Language” și „Developmental Science”, susțin că interacțiunile bogate și variate reprezintă piloni esențiali în procesul învățării limbajului în perioada timpurie.
În rezumat, dialogul constant și interacțiunea cu adulții nu numai că îmbogățesc experiența copilăriei, ci sunt, de asemenea, cruciale pentru dezvoltarea abilităților de comunicare. Aceste descoperiri furnizează părinților și educatorilor un instrument valoros pentru susținerea evoluției limbajului la copii, subliniind importanța fiecărui cuvânt și fiecărei conversații.
Recomandări:
Vorbiți frecvent cu copilul dumneavoastră, chiar din primele luni de viață.
Adaptați nivelul de complexitate al limbajului la stadiul de dezvoltare al copilului.
Includeți copilul în conversații și oferiți-i posibilitatea de a se exprima.
Citiți povești și cântați cântece împreună.
Creați un mediu bogat în comunicare și interacțiune.
Implicarea activă a adulților în stimularea abilităților lingvistice ale copiilor este esențială pentru o dezvoltare armonioasă a limbajului.
