Republica Moldova a înregistrat în acest an 19 cazuri de rujeolă, dintre care 12 – în ultimele două săptămâni, printre refugiații din Ucraina, cazați la un centru de plasament temporar din Chișinău.
Autoritățile din sănătate spun este primul an când avem un număr atât de mare de bolnavi de rujeolă, Republica Moldova fiind declarată deja de mai mulți ani „țară liberă de rujeolă”. Specialiștii în imunizări spun că Moldova se află în acest moment „pe muchie de cuțit”, întrucât este înconjurată de țări cu o incidență înaltă de îmbolnăviri de rujeolă, dar și din cauză că rata de vaccinare a copiilor împotriva acestei boli este sub nivelul care poate oferi protecție colectivă. Cel mai mare risc pentru Moldova, spune Nicolae Furtună, șeful Direcției boli transmisibile la Agenția Națională pentru Sănătate Publică, este ca rujeola „importată” să se răspândească printre localnici.
Domnule Furtună, Republica Moldova este țară declarată liberă de rujeolă de către OMS. Ne mai putem considera astfel în acest moment, când sunt confirmate mai mult de 10 cazuri de rujeolă?
Da, ne mai putem considera țară liberă de rujeolă. Există un algoritm stabilit de către Organizația Mondială a Sănătății, care spune când o țară este sau nu este liberă de rujeolă. În acest moment, noi vorbim despre cazuri de rujeolă importante, adică aduse din altă țară. În acest caz Moldova păstrează statutul de țară liberă de rujeolă, rubeolă și rujeolă congenitală indigenă. Altfel spus, cazurile de rujeolă au fost aduse din afară și nu au apărut la localnicii de aici, din Republicii Moldova. Noi păstrăm acest statut, dar suntem pe muchie de cuțit.
De ce suntem pe muchie de cuțit?
Pentru că noi suntem o țară care ne aflăm într-o regiune afectată de rujeolă. Suntem într-o regiune, unde se înregistrează foarte multe cazuri de rujeolă. Haideți să luăm România, ei au deja sub 9.000 de cazuri de rujeolă înregistrate și deja 9 decese provocate de această boală infecțioasă. Ce contact avem noi cu România? Nu trebuie să-l explic, probabil. Noi avem oameni de afaceri, studenți, cetățeni care au cetățenie dublă și care au acolo imobile, merg în vizite la rude, merg la cumpărături, la concerte, la spectacole, la odihnă, etc și revin ulterior în Republica Moldova.
Deci comunicarea noastră cu România este una extrem de intensă. Și riscul de import a rujeolei este și el destul de mare. Noi deja avem cazul unui copil, cu vâsta de 5 sau 6 luni, care s-a aflat la tratament în Brașov și s-a infectat acolo de rujeolă. Avem alt copil, deja elev de liceu, din Ialoveni care a fost în contact cu o rudă venită din România.
Apoi, avem situația din Ucraina. Și acolo sunt cazuri de rujeolă și ele nu sunt deloc puține. A adevărat că ele nu sunt toate raportate din cauza războiului. Dar rujeola acolo există. Mai avem țărle din Caucaz – Armenia, Georgia, Azerbaijan, care tot au bolnavi de rujeolă. În Federația Rusă este rujeolă în acest moment, inclusiv în țările Uniunii Europene sunt înregistrate cazuri de rujeolă. Deci suntem înconjurați de rujeolă din toate părțile, prin urmare există surse de unde să ajungă și la noi. Și aceasta este doar o parte a problemei.
Citește continuarea pe sanatateinfo.md.
