Potrivit unui raport al Global Preparedness Monitoring Board (GPMB – Consiliul de Monitorizare a Pregătirii Globale), viitoarea pandemie ar putea să nu pornească de la un virus și, dacă se așteaptă la un scenariu similar, statele riscă să piardă timp valoros disponibil pentru o pregătire adecvată.
Raportul, lansat în cadrul celui de-al 15-lea Summit Mondial al Sănătății de la Berlin, prezintă 15 factori cheie ai riscului de pandemie, clasificați în cinci grupuri distincte: sociale, tehnologice, de mediu, economice și politice.
Focarele recente de infectare cu virusul Marburg, Mpox și cea mai recentă tulpină de gripă aviară (H5N1) sunt o reamintire clară a faptului că lumea încă este vulnerabilă la pandemii. Numai în acest an au apărut deja 17 focare de boli periculoase, dar o multitudine de riscuri cresc probabilitatea unor noi pandemii. Raportul, lansat în cadrul celui de-al 15-lea Summit Mondial al Sănătății de la Berlin, prezintă 15 factori cheie ai riscului de pandemie, clasificați în cinci grupuri distincte: sociale, tehnologice, de mediu, economice și politice.
GPMB, o inițiativă susținută de Organizația Mondială a Sănătății și de Banca Mondială, are rolul de a urmări factorii de risc de pandemie și de a supraveghea modul în care are loc pregătirea globală pentru un viitor eveniment extraordinar de sănătate publică. Raportul GPMB subliniază că este urgent să înțelegem vulnerabilitățile globale la amenințări și că avem nevoie de o resetare radicală a abordării colective a pregătirii pentru pandemie.
Lipsa de încredere între și în interiorul țărilor, inechitatea, agricultura intensivă și probabilitatea transmiterii bolilor de la animale la oameni sunt printre principalele amenințări subliniate în raport. Raportul identifică, de asemenea, noi riscuri în afara factorilor tradiționali de sănătate.
Conectivitatea digitală le-a permis oamenilor de știință să ordoneze și să partajeze rapid datele despre patogeni și să adapteze răspunsurile din ce în ce mai rapid. Cu toate acestea, această amprentă digitală lasă expuse sistemele și societățile de sănătate.
Atacurile cibernetice, amenințările sporite de biosecuritate și răspândirea rapidă a dezinformării cresc riscul unei pandemii.
„Următoarea pandemie va fi diferită de cea precedentă, prin urmare răspunsurile trebuie să fie adaptabile la contextele locale, naționale și globale în schimbare. Concentrarea exclusivă pe lecțiile învățate din pandemia COVID-19 înseamnă să ne pregătim pentru ultima bătălie și nu pentru următoarea. Planificarea agilă necesită capacitatea de a susține eforturile de răspuns, abordând în același timp un set de factori de risc în evoluție și gestionând crize multiple”, se menționează în raport, care propune o abordare tridimensională – ADAPTEAZĂ, PROTEJEAZĂ, CONECTEAZĂ.
„Următoarea pandemie nu va aștepta să ne perfecționăm sistemele”, a declarat Joy Phumaphi, copreședinte GPMB și fost ministru al Sănătății în Botswana. „Trebuie să investim acum în sisteme de asistență medicală primară rezistente și echitabile pentru a face față provocărilor de mâine.”
Pentru a se proteja eficient, toate națiunile trebuie să-și consolideze sistemele de sănătate, să acorde prioritate protecției sociale și să se asigure că serviciile de sănătate esențiale sunt disponibile tuturor comunităților, în special celor mai vulnerabile și dezavantajate. „Numai PIB-ul nu este o măsură a rezistenței la o pandemie”, atenționează raportul GPMB.
„Avem o fereastră restrânsă de oportunitate pentru a regândi pregătirea globală: pentru a evalua riscurile care se extind cu mult dincolo de sectorul sănătății și pentru a aborda unele dintre acestea în mod mult mai proactiv, într-un mod care este adaptat fiecărui context”, a spus H.E., dna. Kolinda Grabar-Kitarović, copreședinte GPMB și fost președinte al Croației. „Vigilența, adaptabilitatea și colaborarea trebuie să definească pregătirea noastră acum, astfel încât acesta să fie integrate în răspunsul nostru la pandemie”.
Raportul oferă factorilor de decizie un cadru pentru a adapta strategiile de sănătate existente și pentru a îmbunătăți măsurile de protecție împotriva viitoarelor pandemii. Aceasta include asigurarea că planurile de prevenire și răspuns sunt revizuite periodic și suficient de flexibile pentru a răspunde la toate situațiile.
„Următoarea pandemie nu va urma aceeași cale precum COVID-19, lecțiile învățate din această experiență ar trebui să ghideze, dar nu să definească pregătirea”, menționează OMS într-un comunicat de presă.
Reziliența în viitoarele urgențe în materie de sănătate depinde de investițiile în cercetare și dezvoltare, tehnologie îmbunătățită, infrastructură sanitară echitabilă și o înțelegere îmbunătățită a naturii dinamice a tuturor factorilor de risc. În lumea interconectată de astăzi, comunitatea globală trebuie să-și asume responsabilitatea colectivă pentru prevenirea și răspunsul la boli, mai degrabă decât să ia în considerare pregătirea ca o activitate individuală la nivel de țară sau de sector.
