Un grup de 13 deputați PSD a depus la Senatul României un proiect de lege prin care propune modificarea Legii nr. 21/1991 a cetățeniei române, astfel încât descendenții foștilor cetățeni români să nu mai poată solicita în nume propriu redobândirea cetățeniei în baza prevederilor actuale. Proiectul B509/2026 a fost înregistrat la Senat pe 15 septembrie și se află în procedură legislativă.

Modificarea îi poate afecta inclusiv pe cetățenii Republicii Moldova care solicită cetățenia română în baza originii, prin părinți, bunici sau străbunici care au avut cetățenia română.

În prezent, articolele 10 și 11 din Legea cetățeniei prevăd posibilitatea redobândirii sau acordării cetățeniei pentru foștii cetățeni români și, în anumite condiții, pentru descendenții acestora până la gradele prevăzute de lege.

Inițiatorii susțin că această categorie de beneficiari s-a extins prea mult în timp și că procedura a ajuns să fie utilizată de persoane care nu au deținut niciodată cetățenia română și care, în opinia lor, nu mai păstrează o legătură culturală, lingvistică sau socială directă cu România.

„În forma actuală, articolele 10 și 11 permit nu doar foștilor cetățeni români să-și redobândească cetățenia pierdută din motive neimputabile lor, ci și descendenților acestora până la gradul al II-lea, respectiv al III-lea”, se arată în expunerea de motive.

Potrivit documentului, eliminarea descendenților de gradul al II-lea și al III-lea ar avea drept scop readucerea procedurii la caracterul său inițial, considerat de inițiatori unul reparatoriu. Proiectul ar orienta astfel procedura de redobândire în principal către persoanele care au deținut efectiv cetățenia română și au pierdut-o din motive independente de voința lor.

Inițiatorii invocă și volumul mare de dosare procesate de autorități. În expunerea de motive se menționează că aproximativ 85.000 de cetățeni străini ar fi redobândit cetățenia română în perioada 1991–2002, iar alte aproximativ 770.000 de persoane în perioada 2002–2024. Documentul mai susține că, în 2025, la Autoritatea Națională pentru Cetățenie existau peste 150.000 de dosare în așteptare.

Social-democrații mai invocă anchetele privind presupuse fraude în procedurile de redobândire a cetățeniei și susțin că, în decembrie 2025, au fost investigate peste 900 de cereri suspecte, în care ar fi fost utilizate documente falsificate.

Potrivit inițiatorilor, restrângerea categoriei beneficiarilor ar reduce volumul de muncă al autorităților, în special în cazul dosarelor care presupun verificarea actelor de stare civilă și a filiației pe parcursul mai multor generații.

„Modificările propuse nu aduc atingere dreptului foștilor cetățeni români de a redobândi cetățenia”, se precizează în expunerea de motive.

Autorii proiectului susțin că urmăresc păstrarea caracterului reparatoriu al procedurii și consolidarea unei legături efective între solicitant și statul român.

Proiectul este însă contestat deja în spațiul politic. Deputatul AUR Valeriu Munteanu a cerut retragerea inițiativei, susținând că aceasta ar elimina dreptul propriu al copiilor, nepoților și strănepoților românilor din Basarabia de a solicita cetățenia în baza originii. Declarațiile AUR reprezintă poziția formațiunii asupra proiectului, care se află încă în procedură legislativă.

Proiectul B509/2026 urmează să fie analizat de Parlament, iar în acest moment nu reprezintă o modificare în vigoare a Legii cetățeniei române.