Iurie Leancă este primul martor din 2026 al lui Vladimir Plahotniuc în dosarul acestuia din cauza denumită generic „Furtul Miliardului”. Iurie Leancă a deținut funcția de premier din aprilie 2013 până în februarie 2015. În timpul mandatului lui Leancă în fruntea Executivului, au avut loc cele mai grave abateri sistemul bancar din Republica Moldova. Acestea au culminat pe 19-26 noiembrie 2014, perioadă în care fosta conducere a Băncii Naționale nu a intervenit pentru a stopa activitățile ilicite.

Potrivit unui articolul publicat în „Ziarul de Gardă”, care citează informații din dosarele privind Frauda Bancară, la începutul lunii noiembrie 2014, la inițiativa prim-ministrului de atunci, Iurie Leancă, la Reședința de Stat, a fost convocată o ședință la care ar fi participat fostul președinte Nicolae Timofti și consilierul său de atunci, Ion Păduraru, fostul președinte al Parlamentului Igor Corman, Vladimir Plahotniuc, la acel moment prim-vicepreședinte al PDM, și Vladimir Filat, preşedinte al PLDM.

Vladimir Plahotniuc ar fi accentuat că unica soluție este ca Guvernul să-și asume eliberarea unor garanții de stat în folosul Băncii Naționale a Moldovei pentru ca aceasta să ofere credite de urgență celor trei bănci – Unibank, Banca Socială și Banca de Economii. Potrivit rechizitoriului, la 7 noiembrie 2014, guvernatorul BNM de atunci, Dorin Drăguțanu, a prezentat Comitetului Naţional de Stabilitate Financiară un plan de contingență, care presupunea instituirea administrației speciale la cele trei bănci devalizate: Unibank, Banca Socială și Banca de Economii.

Suma necesară pentru măsurile de redresare a situației era de 6,3 miliarde de lei, dar în aceeași zi, la propunerea lui Dorin Drăguțanu, a fost majorat cuantumul creditelor de urgență până la 9,5 miliarde de lei. În aceeași zi, pe 7 noiembrie 2014, Guvernul Leancă a adoptat hotărârea „cu privire la asigurarea stabilității macroeconomice în contextul conjuncturii regionale” prin care s-a acordat din partea BNM credite de urgență celor trei bănci în valoare 9,5 miliarde de lei. Hotărârea se votează în secret, fără accesul publicului.

La propunerea lui Dorin Drăguțanu, precum și a ministrului Economiei de atunci, Andrian Candu, în proiectul hotărârii au fost introduse modificări suplimentare care ofereau posibilitatea restituirii banilor societăților comerciale indiferent dacă acestea erau rezidente sau nerezidente.

Abia la 27 noiembrie 2014, Consiliul de administrație al BNM a decis instituirea administrării speciale la Banca de Economii, în pofida faptului că angajații BNM aveau pregătite proiectele hotărârilor și notelor privind instituirea administrării speciale încă din 7 noiembrie 2014.

În decurs de aproape trei săptămâni, au avut loc cele mai grave abateri în cadrul Victoriabank, Unibank, Banca Socială și Banca de Economii. Haosul a culminat în perioada 19-26 noiembrie 2014, perioadă în care Dorin Drăguțanu, Ion Sturzu și Emma Tăbîrță nu au intervenit pentru a stopa activitățile ilicite, deși angajații din subordine le raportau zilnic cu privire la aceste activități, se mai notează în același document.

„Astfel, pe parcursul lunii noiembrie a anului 2014, Dorin Drăguțanu, Ion Sturzu și Emma Tăbîrță au asistat membrii organizației criminale și au înlăturat obstacolele atât la sustragerea banilor, cât și la spălarea fondurilor sustrase”, constată procurorii în rechizitoriu.