În această săptămână, în Republica Moldova, motorina a devenit mai scumpă decât benzina – un fenomen rar și aparent paradoxal, deoarece în mod tradițional motorina are prețuri mai mici. Situația este determinată nu de economia de zi cu zi, ci de fiscalitate și de crizele pieței internaționale, susține economistul Veaceslav Ioniță într-o analiză din cadrul rubricii „Minut Economic”.

În mod normal, motorina este mai ieftină datorită impozitelor mai mici. În prezent, povara fiscală pentru motorină este cu aproximativ 4,2 lei/litru mai mică decât pentru benzină, ceea ce explică diferența de preț în condiții obișnuite. Dacă impozitele ar fi identice, motorina ar putea fi chiar mai scumpă decât benzina în perioade de criză.

Cererea pentru motorină este mult mai rigidă decât pentru benzină, deoarece aceasta alimentează economia: transportul de marfă, agricultura, transportul public și utilajele industriale. În schimb, benzina este consumată în principal de populație, care poate reduce deplasările în perioade dificile.

Structura consumului în Moldova accentuează fenomenul: aproximativ 73% din consumul de combustibil este motorină, iar 21% este benzină. În ultimii ani, țara a stabilit recorduri privind importurile de produse petroliere: importurile totale se apropie de 1 milion de tone, din care peste 700 mii tone motorină și peste 200 mii tone benzină.

Europa, la rândul său, are un deficit structural de motorină. Rafinăriile produc cantități relativ apropiate de benzină și motorină, dar consumul european favorizează mult motorina, rezultând un deficit permanent și un surplus de benzină. Până în 2022, o parte a deficitului european era acoperită prin importuri din Rusia, sursă care a dispărut aproape complet odată cu sancțiunile impuse Moscovei.

Lanțurile logistice s-au complicat: motorina ajunge în Europa din Orientul Mijlociu, Asia și alte piețe globale, ceea ce face transportul mai lung, mai scump și mai vulnerabil la tensiuni geopolitice. În Moldova, situația este diferită pentru cele două produse: benzina este importată aproape integral din România, în timp ce 70–80% din motorină vine din România, restul fiind adus din alte regiuni, inclusiv Orientul Mijlociu. Această dependență de surse multiple face motorina mai sensibilă la șocuri externe.

În concluzie, motorina devine mai scumpă decât benzina în perioade de criză, deoarece cererea sa este rigidă, Europa are deficit structural, lanțurile logistice sunt vulnerabile, iar importurile sunt mai complexe. În condiții normale, aceste probleme sunt gestionate, dar în situații de criză ele duc la fenomene rare, cum este cel din aceste zile.